Skip to content

Cancerul mamar – sfaturi pentru diagnosticare precoce

10 January 2013

Sânii au un rol considerabil în definirea bustului feminin. Considerente de natură estetică pot interveni în opțiunea terapeutică, mai ales la femeile tinere.

Sub aspectul gravității și incidenței, cancerul mamar este principala afecțiune a sânului la femeie, plasându-se pe primul loc ca frecvență printre localizările neoplazice ale femeii. Cancerul mamar este precumpănitor la femeile mai în vârstă: în peste 80% din cazuri este diagnosticat la femei peste 40 de ani și doar în 1,5% din cazuri la femei sub 30 de ani.  În ultimii ani însă, se înregistrează din ce în ce mai multe cazuri și la femei tinere.

Cauza cancerului de sân nu este cunoscută. Au fost implicați factori virali, genetici, hormonali, dar nicio teorie nu a fost confirmată. Au fost, deasemenea, descriși factori de risc, probați statistic:

  1. Ereditatea – un cancer de sân la mamă sau soră crește riscul de 2-3 ori.
  2. Pubertatea precoce și menopauza tardivă.
  3. Administrarea de estrogeni, necontrabalansată.
  4. Expunerea la radiații ionizante.
  5. Dieta bogată în grăsimi.
  6. Obezitatea și consumul de alcool.
  7. Nuliparitatea. Dimpotrivă, o primă sarcină înainte de 20 de ani ar reduce riscul cancerului de sân. Același efect benefic îl are și alăptatul la sân.
  8. Există posibilitatea asocierii cu cancerul de ovar, corp uterin și colon.
  9. Nu au fost formulate probe indubitabile asupra implicării contraceptivelor estro-progestative sau a terapiei estrogenice de substituție în creșterea incidenței cancerului de sân. Totuși, administrarea de estrogeni pentru intervale lungi de timp, ar crește riscul cancerului mamar. Dimpotrivă, asocierea cu progesteroni ar anula acest efect.
  10. În favoarea teoriei hormonale pledează faptul ca ovarectomia bilaterală în decada a IV-a de viață a femeii reduce riscul apariției cancerului mamar.
  11. Rezistența pe care o opune organismul gazdei creșterii tumorale, care diferă de la femeie la femeie.

ISTORIA NATURALA A CANCERULUI MAMAR

Timpul de dublare a celulelor canceroase este cuprins între 23 și 309 zile. Presupunând că rata de dublare a celulelor este constantă, plecându-se de la o singură celulă neoplazică, sunt necesari 8 ani pentru ca tumoarea să atingă 1 cm în diametru – dimensiunea la care poate să fie deja sesizată prin palpare. Durata medie de supraviețuire a femeii din momentul diagnosticării cancerului, dacă acesta nu este tratat, este în medie de 3 ani (cu variații de câteva luni la 4-5 ani). În 1% din cazuri, cancerul mamar este bilateral chiar din momentul diagnosticării sale. Dacă femeia a prezentat un cancer de sân ce a fost tratat, riscul apariției neoplaziei în sânul controlateral crește cu câte un procent în fiecare an. În final, sânul controlateral este afectat în 5-8% din cazuri. În 1-2% din cazuri cancerul mamar este depistat pe parcusul sarcinii și a perioadei de alăptare.

LOCALIZARE

Cancerul este mai frecvent unilateral. Situarea în unul din cele 5 cadrane diferă sub aspectul incidenței, după cum urmează:

–          Cadrane supero-externe = 38,5%

–          Cadran central = 29%

–          Cadrane supero-interne = 14,2%

–          Cadrane infero-externe = 8,8%

–          Cadrane infero-interne= 5%

În regiunea sternală sau cu sediu neprecizat se plasează 1,8% din tumori. Carcinoame multiple, independente histologic unul de celălalt, de dimensiuni microscopice se întâlnesc în 54% din cazuri.

PROPAGARE

Nodulul neoplazic odată constituit își continuă creșterea prin invazie locală și metastazare:

–          Invazie intraductală și interstițial;

–          Invazia pielii. Prin obliterarea parțială a limfaticelor pielii cu celule canceroase, apar staza și edemul, realizând aspectul “în coaja de portocală” sau “de piele de porc”. Pot să se formeze nodului tumorali la nivelul pielii, care ulterior vor ulcera;

–          Metastazările limfatice sunt frecvente și relativ precoce. Diseminarea începe în ganglionii axilari, mai ales în carcinoamele jumătăților externe ale sânilor. Afectarea ganglionilor mamari interni este apanajul jumătăților interne ale sânilor. Metastazarea limfatică poate afecta și statii ale sânului controlateral;

–          Metastazările pe cale hematogenă sunt frecvent întâlnite mai ales în stadiile avansate. Sunt prezente la 75% din cazurile cu sfârșit letal. În pulmoni 2/3, din cazuri, în ficat ½, în creier 20%, în oase etc.

Simptomatologia clinică este reprezentată de durere, senzația de tensiune la nivelul sânului, creșterea temperaturii locale, prezența de scurgeri mamelonare, plisarea tegumentelor (“coaja de portocală”), depistarea unei formațiuni tumorale la unul din sâni.

Interogatoriul poate să releve unele acuze subiective, remarcate de mai mult sau mai puțin timp de către femeie: tensiune, jenă sau durere sau nivelul unuia sau ambilor sâni. Alteori femeia a sesizat modificări ale profilului, formei sau ale tegumentelor sânilor. Mai poate relata existența unor scurgeri mamelonare, ce pot să survină spontan sau doar în urma stimularii mameloanelor.

Anamneza completă presupune obținerea de informații asupra:

–          vârstei femeii, istoricului menstrual (prima menstruație, caracterul ciclurilor menstruale, instalarea menopauzei, dacă este cazul), antecedentelor obstetricale (nașteri, avorturi, perioada de alăptare), utilizării de contraceptive, patologiei ginecologice pe care a prezentat-o femeia sau asupra altor afecțiuni din afara sferei genitale;

–          eventualelor afecțiuni ale sânilor, inclusiv cele din perioadele de gestație și alăptare, tratamentului aplicat;

–          activității profesionale, utilizării de medicamente toxice, droguri, expunerii la noxe;

–          antecedentelor familiale, focalizate asupra patologiei neoplazice mamare.

Trei mijloace pentru depistarea precoce sunt utilizate în prezent în screeningul mamar:

  1. AUTOEXAMINAREA – efectuată de femeie:
    1. Inspecția sânilor în fața oglinzii: mâinile trebuie să atârne de-a lungul trunchiului, apoi sunt ridicate vertical deasupra capului, apoi cu palmele în șolduri. Sunt urmărite: modificarea dimensiunilor și formei sânilor; modificarea tegumentelor mameloanelor și areolelor; prezența de secreții mamelonare, spontan sau la comprimarea mamelonului. Prin ridicarea brațelor se urmărește dacă unul din sâni ascensionează în mai mică măsură decât celălalt. Cu mâinile în șold se evidențiază mai ușor o retracție a sânilor sau mameloanelor.
    2. Palparea: se efectuează de către femeie, în picioare, cu mâna opusă sânului examinat, cu fața palmară a degetelor întinse, alipite. Autoexaminarea trebuie să fie practicată lunar, la 5-7 zile după ce a încetat menstruația.
    3. EXAMENUL CLINIC sistematic, practicat de medicul specialist ginecolog anual, după 35 de ani.

Examenul fizic are o mare importanță atât la inspecție, cât și la palparea sânilor, imprimarea unor anumite atitudini membrelor superioare, poate fi necesară, pentru ca anumite modificări locale să fie mai evidente. În timpul examinării sânilor femeia stă în șezut, eventual în picioare și culcată pe spate. Examinarea sânilor se aseamănă în mare parte cu autoexaminarea și începe cu inspecția, observându-se eventuale asimetrii ale sânilor prin mărirea anormală a unuia din cauza procesului tumoral, a unui proces inflamator sau micșorarea printr-un proces retractil difuz. Deasemenea, pot fi observate modificarea conturului, prin prezenta de bolseluri sau retracții limitate, afectând fie mameloanele, fie o zonă tegumentară circumscrisă, supraiacenta tumorii; modificări tegumentare cum sunt eritemul, hipervascularizația, edemul; plisarea fină și dispariția paralelismului pliurilor cutanate; prezența de fisuri, cruste la nivelul mameloanelor mai ales, ulcerații mai mult sau mai puțin întinse, etc. Palparea se practică sistematic prin mișcări circulare succesive  (cadranul supero-intern, infero-intern, central, supero-exern, infero-extern), după care se palpează axilele, regiunile supraclaviculare și laterocervicale.

 

  1.  MAMOGRAFIA.

În legatură cu utilizarea mamografiei în screening-ul mamar au fost formulate argumente pro și contra:

  • Permite depistarea unei proporții importante de cancere “oculte” și de cancere “minime”;
  • Rata supraviețuirilor la 5 ani este considerabil mai mare în cazurile depistate mamografic, decât în cancerele descoperite prin palparea sânilor (de către femeie sau medic);
  • Iradierea este minimă;

Costul considerabil al screening-ului mamografic a fost invocat ca și contraargument.

Mamografia conferă o serie de semne radiologice, directe sau indirecte asupra naturii formațiunii tumorale:

  1. Semne directe :
  • Prezența uneia sau a mai multor formațiuni tumorale. Pentru natura malignă a acestora pledează: densitatea inegală, conturul neregulat, marginile speculate;
  • Existența microcalcificărilor dispuse grupat, intra sau peritumoral. Sugerează natura malignă a unei formațiuni microcalcificarile neregulate, ramificate, inegale.
  1. Semne indirecte:
  • Asimetria tesutului mamar și a structurilor vasculare;
  • Dilatațiile focale ale canalelor galactofore;
  • Distorsionări arhitecturale;
  • Edem peritumoral, sub forma unui halou clar radiotransparent;
  • Modificări ale pielii. Retracția sau îngroșarea tegumentelor supraiacente tumorii;
  • Imagine de fibroză retractilă peritumorală;
  1. Mamografia este practicată în scop diagnostic în circumstanțele:
  • Existența unei mase tumorale palpabile în unul din sâni (sau a mai multor formațiuni suspecte);
  • Prezența de scurgeri mamelonare, mai ales unilateral, cu aspect serosanguinolent sau sanguinolent;
  • Femei care au rude de gradul I cu cancere mamare;
  • La femei cu un cancer la unul din sâni pentru examinarea sânului controlateral;

 

Se va efectua:

–          O prima mamografie (“de referință”), între 35 și 39 de ani;

–          Examinarea anuală sau la doi ani, între 40 și 49 de ani (în funcție de prezența factorilor de risc);

–          Examen anual la femeile de peste 50 de ani.

Alte metode imagistice de examinare a sânilor sunt reprezentate de:

–          Ecografie;

–          Galactografie;

–          Termografie;

–          Tomografie computerizată;

–          Rezonanța magnetică nucleară, ultimele două cu valoare limitată.

DR. CORNELIA POPESCU

MEDIC PRIMAR OBSTETRICA – GINECOLOGIE

cancerul mamar

From → Sfatul medicului

Leave a Comment

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: